Promisiuni.

Pentru mine cuvantul aceasta, " promisiune ", intr-o oarecare masura mai mare sau mai gigantica nu mai exista. De ce? Simplu ca buna ziua si ca painea calda. Mi s-au facut n si n si n si n si n si n si n promisiuni si sa ma trasneasca fulgerul cel mare si rau daca macar 3% din toate acestea s-au indeplinit. Si culmea, tocmai de unde nu ma astepti vine " palma " si te doboara sau cum mai spun unii " A picat cerul pe mine cand am vazut/auzit. "

Nu, si sa fim acum cat se poate de seriosi si serioase. De ce sa zici ca faci si ca nu faci, ca apoi s-o lasi pe respectiva persoana ( saraca.. ) cu ochi-n soare? Nu am inteles acest lucru si nici nu il voi intelege. In acest moment nu cred in absolut nimic si n-am nici o speranta. ( Ba da am, dar imi place sa dramatizez ). Imi par lipsite de sens toate expresiile si realitatile care dau farmec vietii. Si ce-i mai rau .. sunt pe cale sa ma transform intr-o persoana care tinde spre nesimtire.